Interviu

Vineri am fost la un interviu. Acuma inca rumeg experienta (ne-cautata de mine).
O iau un pic mai din spate, sa vad daca reusesc sa scriu ceva cu sens. Dupa ce am ramas insarcinata, au inceput sa ma caute potentialii angajatori cat nu m-au cautat in doi ani inainte. Si, ca un facut, era vorba despre slujbe faine, care mi-ar fi placut. Dar na... Cu unii m-am si intalnit, la insistentele lor, sa ne cunoastem (de fapt m-am intalnit cu tipa de la agentia de recrutare care lucra pentru angajator - Cristina).
Joi seara, Cristina ma suna sa vada cam cum stau cu concediul de maternitate (btw, Dragosh e in concediu, nu eu) si daca m-am apucat sa-mi caut ceva. Foarte senina, i-am spus ca nu mi-a trecut inca prin cap asa ceva, sunt prea dependenta de Alla :). Mi-a povestit ca lucreaza pentru o firma care acum vrea sa-si construiasca departamentul de RU si ca ar fi fain sa ne intalnim, lor le-ar prinde bine si o jumatate de norma, de exemplu, la inceput. Spunea ca ea soseste vineri in Baia Mare, dar daca nu ne putem intalni, ramane pe alta data.
Vineri ma suna totusi ca vrea sa ne vedem - eventual si cu administratorul firmei angajatoare. Asa ca dupa-masa, inca nedezmeticita pe deplin (de-abia ajunsesem de la Bistrita), m-am intalnit cu oamenii. Eram asa relaxata, n-am avut pic de emotie (dar nici nu ma asteptam sa stau asa de mult si sa discutam asa detaliat). Asa de din alta lume mi s-a parut totul... Nu stiu daca m-as mai vedea intr-o super firma (cum visam odata), incercand sa fac cariera :P
Uneori ma apuca asa, cate-un dor de duca (pe campiile muncii, desigur), dar imi trece repede. M-am prea obisnuit cu programul facut asa cum vreau (ma rog, asa cum vrea Alla), fara termene limita si fara batai de cap.
Acuma astept sa ma sune Cristina (candva peste vreo saptamana) sa-mi spuna ce persoane au mai vazut si cum sta treaba. Am asa, niste sentimente cam amestecate si nu foarte clare. Dar inca am timp sa fac ordine intre ele. :)