luni, 23 februarie 2009

Orasele mele

Recentul drum la Bucuresti m-a convins inca o data (nu c-ar fi fost neaparata nevoie) ca Bucurestiul nu-i de mine. De fiecare data revin acasa fara nici o vlaga si am nevoie de cateva zile sa-mi reincarc bateriile. Probabil ca o parte e doar in capul meu, dar mandra capitala ma termina psihic. Stiu, sunt foarte constienta ca-s plina de prejudecati (insa din pacate prea putine mi-au fost oarecum infirmate).
Anyway, Bucurestiul vazut prin geamul broscutei, plin de lume si de masini si de praf si de cladiri mizerabile langa altele frumoase m-a facut sa ma gandesc la ce orase-mi plac mie de fapt. Pentru ca nu-mi displace Bucurestiul pentru ca-i mare. Si Parisul e mare, si-l iubesc. Si am ajuns la concluzia ca nu-mi place pentru ca (e locuit de bucuresteni :D si pentru ca) nu e walking-friendly. Sunt putine zone in care ma vad plimbandu-ma fara stres, fara sa ma simt agresata de mizerie, de lumea zgomotoasa sau de constructiile din jur.
N-am vazut prea multe orase pana acum, am o lista lunga in asteptare. Dar mi-a placut sa ma plimb prin Porto (si mi s-a facut un dor...), prin Lisabona si Coimbra, prin medinele din Maroc (ah, iarasi dor; sunt deja ani de zile de cand ne spunem ca trebuie sa ajungem acolo impreuna, si parca planurile astea sunt tot mai indepartate :(), prin Paris, notre amour :P, prin Timisoara, prin Cluj (ciudat, deja sunt ani de cand nu m-am mai plimbat prin Cluj pe indelete; acum mi-e parca strain, nici nu stiu daca l-as mai gusta la fel). Si toate orasele astea ma cheama inapoi, imi amintesc cladiri, imi amintesc piatete, imi amintesc colturi de strada, imi amintesc culori si sunete si mirosuri. De Bucuresti nu-mi amintesc decat ca vreau sa plec :(
Poate ca nu am fost destul de des acolo, poate ca nu am fost destul de relaxata (de cele mai multe ori am facut vizite scurte, cu treaba), poate ca ochelarii prejudecatilor ma impiedica sa vad ce-i frumos. Poate ca...

LE: Mi-a atras cineva atentia ca "Bucurestiul e pliiiin de sute de mii de oameni veniti din alte parti (nu bucuresteni neaparat)". Sunt foarte de acord cu asta, si vreau sa precizez la ce ma refer atunci cand ma plang ca Bucurestiul e locuit de bucuresteni :D: vorbesc strict de oamenii aia de care-s pline strazile, care vorbesc tare si prost, care arunca tot ce le prisoseste pe jos, care scuipa pe strada, care merg grabiti fara sa se uite in jur, care ofera informatii ca si cum ti-ar face cea mai mare favoare posibila. Oameni de astia exista si altundeva, desigur, dar nu mi-au sarit asa deranjant in ochi nicaieri ca in Bucuresti.

12 comentarii:

Rox spunea...

Ralu', eu m-am nascut in Bucuresti si o buna bucata de vreme am ignorat partea frumoasa (ca o are, dar nu se pune in valoare!).Imi amintesc ca ma plimbam pe Calea Victoriei si mi s-au ridicat ochii spre cer, dar pana sa ajunga acolo privirea s-a delectat cu o impresionanta arhitectura.Da, e inghesuit, aglomerat, oamenii sunt stressati, dar exista si o parte frumoasa, data viitoare poate nu mai esti pe fuga si te fac sa o descoperi!

Ralu' spunea...

Stiu zone faine - una e cea a ambasadelor, care insa e stricata de prezenta si uneori tampenia soldatilor de la paza; si mai stiu zone placute, frumoase, dar e ceva ce lipseste. Farmecul ala care te face sa vrei sa te plimbi pana nu te mai duc picioarele.
Dar sunt gata sa vin sa descopar :)
Acuma ma duc sa fac o completare la postare, ca mi s-a atras atentia asupra unui aspect :P

Rox spunea...

Buna completarea!

Ralu' spunea...

Uneori uit ca ce-i foarte clar si evident pentru mine se poate sa nu fie clar si evident pentru ceilalti :)

andru spunea...

Cred ca am inteles ce vrei sa spui cu Bucurestiul. Nici eu nu-mi gasesc locul acolo, cred ca mi-e mai strain decat orice alt oras pe care il stiu cat de cat. Sau prin care am trecut macar. Clujul in schimb mi-a cazut cu tronc din prima, inca de la primele cladiri, chit ca erau si alea nasoale rau. Da' nu stiu, am simtit imediat ca acolo pot sa locuiesc, ca-l pot face un pic al meu. Si-a fost si-al meu, patru ani de studentie. Acu mi-e tare dor de el...

Ralu' spunea...

De Cluj m-am indragostit si eu inca din clasa a 12-a, apoi si mai tare in facultate. Am trait acolo sapte ani fericiti si faini. De cand am plecat insa, mi-i greu sa recunoasc Clujul pe care l-am lasat in urma. Si ca sa nu spun ca am imbatranit eu, spun ca s-a schimbat el tare (ceea ce nu e cu totul neadevarat).

eliza scufi spunea...

ma bag si eu "nascut si crescut in bucuresti" :)
cand mai vii o data in Bucuresti poate ne intalnim sa-ti arat parculetele de copii care-s peste tot in jurul tau sau poate ne plimbam putin prin IOR care acum e reamenajat si arata extraordinar cu ratuste si veverite (astea au fost dintotdeauna).
Daca mergi in centru te scarbesti de-a dreptul de ce vezi acolo dar te invit la noi in sectorul 3 (aici ii fac reclama lu' Negoita :) ) sa ne plimbam doar 10 min printre blocuri sa vezi cat de curate sunt strazile, sa ne rasucim gatul dupa niste super super case si sa stam de vorba cu mamicile in parc care parca abia asteapta sa vada un om mai rasarit cu care sa faca schimb de impresii despre mancaruri de bebei sau mai stiu eu ce.

eu nu sunt fan Bucuresti. asta-i sigur! dar sunt fan supermarket-uri, metrou, tramvai si chioscuri la tot pasul :)

cand am venit prima oara in Baia Mare i-am zis la al meu: gata! hai sa ne mutam aici!! mi s-a parut atat de curat si linistit ... acum nu m-as mai muta. n-as rezista fara "tara tuturor posibilitatilor" :))

Ralu' spunea...

No bun, cu atatia ghizi poate mi se modifica perceptia asupra Bucurestiului :)

diana spunea...

sau lasa bucurestiul si vezi Roma. cate trei saptamani, doi ani la rand, si tot as mai merge ... numai la plimbat te imbie orasul ala...(omulet indragostit)

Ralu' spunea...

M-am tot gandit la orase spre care ma trage atza si orasele din Italia inca nu-mi spun nimic (probabil pentru ca italienii mi se par prea galagiosi :D). Desi din cand in cand ma intreb cum mi-ar sta in Roma - mai ales ca frate-mio imi tot povestea ce fain ii.

diana spunea...

a, stai, mi am amintit....tot in italia, am vazut montepulciano. (parca) un orasel micutz, foarte vechi, cu ziduri mari la intrare, in varful unei coline, cu niste vederi panoramice impresionante...aproape de roma...acolo e de tine :P

Ralu' spunea...

Ziduri mari si coline zici? Si stradute inguste (omulet care saliveaza)? Pai asa da!