Noi doua si Ora Pamantului

Aseara am ramas acasa singurele; gandindu-ma la baie, imbracat in pijama si alte asemenea distractii de seara, nu-mi prea venea (recunosc rusinata) sa sting luminile (si mai ales calculatorul :P). Dar la 8 jumate fix m-au apucat mustrarile de constiinta, am adus rapid trei lumanari puse in cani, pentru stabilitate (cine-o stie pe Alla stie de ce), am stins tot ce se putea stinge si am aprins lumanarile.
Trebuie sa recunosc ca am fost un pic surprinsa de cat de cu entuziasm a primit Alla schimbarea asta fata de ritualurile noastre de seara. S-a tot invartit pe langa lumanari, s-a jucat cu ceara (evident ca a vrut sa si manace din ea) si-mi tot explica "Focu; ade!", aratandu-mi spre fiecare lumanare in parte. Inca ma mir ca n-a pus mana pe flacara (desi cred ca inca tine minte cum s-a ars cu ocazia Luminatiei, asta toamna).
Cam asa s-a tot invartit pe langa lumanare:





Am fost placut impresionata sa vad ca si primarele nostru a stins luminile-n oras (bine, au ramas panourile publicitare si reclamele luminoase,, era ca ziua la noi in sufragerie).
Cand i s-a facut somn am purces la procedurile de spalare, cremuire si impijamalare, apoi a adormit destul de repede (cred si eu, dupa ce dimineata se trezise la sase si un sfert...). Din Ora Pamantului mi-au ramas fix minutele in care sa strang (romantic, la lumina lumanarii) jucariile imprastiate peste tot.