miercuri, 10 august 2011

Today's about me

Azi e ziua perfectă pentru a prelua leapşa de la mămica de Eva şi Filip (mulţu!). Aseară mă gândeam că o să mă dau peste cap să fac poze care de care mai artistice, dar între timp mi-a pierit cheful, nu cred că mă ţine să pregătesc punerea în scenă şi apoi să prelucrez poze, aşa că mă mulţumesc cu vorbele :)

Nu pot face un top, a trecut aşa de multă vreme de când am ţinut cu dinţii de obiecte, că nici măcar nu mai ştiu să mă definesc prin prisma lor (nu că ăsta ar fi un lucru rău! mai puţine chestii care te ţin legat, un pas mai departe spre libertate). Sunt însă lucruri care mă fac să zâmbesc şi-mi dau uneori un sentiment fain, de posesie, care nu ţine mult, dar e plăcut atâta timp cât.

Unu' din lucrurile care ma fac să mă simt bine e perechea mea de camperi de nunta (as opposed to bocancii si sandalele fara toc pe care le port 99% din timp), niste twinşi faini de tot, cu pasarele, floricele si fluturasi brodati pe un fond albastru placut. Niiice!

Urmează kilogramele de bijuterii de argint, pe care bine-nţeles că nu le port aproape niciodată, dar care stau bine la locul lor şi-mi dau satisfacţia că la o adică am cu ce ieşi în lume. Într-o vreme le purtam des (nu pe toate deodată :D) şi-mi plăcea să mă încoţopenesc, vorba Dianei (bre, în cazul ăsta se poate zice aşa?), însă vremurile alea sunt de mult apuse. După ce am născut-o pe Alla n-am mai prea avut vreme. Acum aş avea, da' mi-i frică, dacă mă vede cu ele le reclamă ea. Oricum a dat iama în celelalte bijuterii, chestii de pus la gat/mâini/urechi care nu-s din metale preţioase :P.

Mă simt bine când îmi pun în spate un rucsac. De la ăia mici, de doamne, în care încap un buletin, un card, o măslină, ceva, ştiţi voi, până la cei mari, în care poţi locui, cu puţin efort. Adevărat că uneori mai trădez cauza şi-mi agăţ de braţ o geantă, dar se întâmplă atât de rar încât aproape că nici nu contează. Şi oricum nu-s genţi din alea serioase, sunt colorate şi funny, deci merg.

Am găsit totuşi un lucru fără de care n-aş putea trăi (acum: mai încolo, om vedea!), şi anume internetul. În mare parte aici socializez (not that good, I know), aici cumpăr, aici caut informaţii, aici citesc, aici lucrez, aici povestesc despre mine, aici citesc despre alţii.

Nu ştiu dacă se califică la lucruri care mă fericesc/mulţumesc, dar trebuie să povestesc şi despre prăjiturile şi bunătăţurile pe care le fac (da, modestă până la cer). Sunt bune de tot, doar că apar cam rar, ar zice unii :)). Demult, demult, petreceam destul de mult timp în bucătărie, încercând tot felul de reţete (nu doar de prăjituri, dar astea mi-au sărit acu în minte); şi acum petrec destul de mult timp în bucătărie, da' cu alte rezultate, parcă mi-a dispărut eficienţa şi inspiraţia. E drept însă că acuma am un ajutor de nădejde, poate de aia :D.

Dacă tot m-am apucat, e musai să pomenesc de blugi. De toate formele şi culorile, blugii au fost şi rămân cele mai comode lucruri cu care-mi place să mă îmbrac. De la primii blugi cumpăraţi de mine, cu banii câştigaţi la olimpiada de engleză (nişte orori, n-aş mai purta în veci aşa ceva, dar pe-atunci...) şi până azi, îmi face mereu plăcere să caut blugi, să încerc blugi (bine, mai puţin atunci când apreciez greşit şi nu încap pe mine, aia nu-i fun deloc!) şi să cumpăr blugi. Evazaţi dacă se poate, mulţumesc!

Vai, cum am putut să uit până acum de cărţi! Le ţin cu maximă plăcere în mâini de la patru ani jumate, de când m-a învăţat bunicul meu să citesc. Nu le-aş lăsa niciodată. S-a întâmplat de multe ori să fie supapa mea, preaplinul prin care dădeam afară ce nu mai încăpea în mine. Prin ele am călătorit în cele mai îndepărtate colţuri, cu ele am descoperit lumi minunate şi-am învăţat să pot să visez când vreau, cum vreau. Tot aici întră permisul de bibliotecă, desigur :).

Ciocolata se pune? :P Oricând, oriunde, cu cât mai neagră cu atât mai bună. Şi, din aceeaşi gamă, untul de cacao şi uleiul de cocos, care-s bune atât pentru prăjiturit cât şi pentru îngrijit pielea, când nu fac prăjituri le folosesc pe post de cosmetice. Şi dacă am ajuns la cosmetice, îmi plac cele câteva pe care le am. Nu am folosit niciodata multe (de aia-s aşa tânără şi frumoasă :P), nici acum nu am multe dar măcar sunt cât mai naturale, fără ingrediente care să mă mumifice la un moment dat. Pe lângă unt şi ulei mai folosesc uleiul de argan, piatra de alaun, din când în când un demachiat bio şi făină de mălai ori zahar brun pentru câte un scrub când îmi fac de cap.

Chiar dacă nu-s lucrurile mele, îmi plac la nebunie rochiile Allei :). Măcar una din noi să fie preocupată de asortat şi aranjat :)). Lăsând gluma la o parte, îmi plac atât de mult hainele şi încălţămintea de copii! Păcat că cele pentru oameni mari nu mai sunt aşa colorate şi  vesele, deh, tre' să fim oameni serioşi. În ultimii ani lucrurile care mi-au adus zâmbetul de buze au fost în general legate de copii. În principal haine şi jucării :D. Vorba unei prietene dragi, când intru într-un magazin prima dată mă duc să văd ce mai e nou pe la raioanele de copii, apoi mai caut eventual şi chestii pentru mine :)).

Aş vrea să ştiu ce lucruri dragi au Lari, Carmen, Diana - dacă au chef de împărtăşit şi mai ales vreme de scris :)

17 comentarii:

Degetica spunea...

La multi ani draga mea, te asetpt la un mojito :D

Ralu' spunea...

Multam, multam. Daca-i de baut, oricand :))

Marillys spunea...

La multi ani Ralu'! In cinstea ta noi ( adica eu si ajutorul de bucatar mic) am facut o prajitura cu afine si o limonada.
O zi frumoasa cu multe cadouri si bunatati

Ralu' spunea...

Mmmmm, afine! Buun! Vreau si eu, multu! :)

ralus spunea...

Prietena mea Ada din Baia Mare are si ea si am si eu boala rucsacilor si a ciocolatei negre. In plus io mai am si a bijuurilor de argint dar din motive lesne de inteles si frumos expuse ma abtin!

ralus spunea...

Amu, no stiu ca se zice rucscuri, da' las ca-i bine si ase.

Adelia spunea...

La Multi Ani (c-asa-i frumos, sa urez peste tot ;) )

Chemati-ma si pe mine la un Mojito, nu o faceti lata in doua si cu o vioara in surdina ;)

Ralu' spunea...

@Ralus: pai cu rucsac e cel ami comod; plus ca incape multa cioco neagra in el ;)

@Ade: :)))) Multu! Si hai, hai, ca-i buuun! Si vioara fainaaaaaa!

Degetica spunea...

Ralu, noi am facut praji cu zmeura.D

Ralu' spunea...

Mai este zmeura la vremea asta? Vreaaaau!

Degetica spunea...

congelata baby, se pastreaza f misto.

Ralu' spunea...

Aaaaaaa!

Laliq spunea...

ma provoci? bineeee.... oricum as fi facut leapsa si de nu-mi ziceai, ca-i faina :) da asteapta putin, ca tre sa ma gindesc. si mai tre sa lucru ceva inainte. dar urmeaza. merci! :)

Ralu' spunea...

Astept cu interes :)

o raza de soare spunea...

Esi un om foarte frumos! Iar minunea ta de copil va creste la fel de frumoasa ca tine! De cand iti citesc blogul tot vreau sa iti spun asta, dar niciodata nu am gasit in mine destul curaj sau nu stiu cum sa o numesc... poate pornire. Oricum... imi doresc sa imi cresc si eu copilul, atunci cand o fi, la fel de simplu, sanatos si voios ca tine!
Si la multi ani cam tarzior asa dar cu toata fericirea din lume agatata in ei!

Ralu' spunea...

Multumesc! Mesajul tau m-a facut sa ma simt tare ciudat, pe de-o parte bine, pe de alta...rau? Mai putin bine, adica; pentru ca nu-s chiar asa cum ar trebui/as vrea sa fiu. Da' vreau sa incerc :)

o raza de soare spunea...

E bine cum esti. Evident, mereu e loc de mai bine, dar tot un om foarte frumos esti, pentru mine cel putin :)