Feedback, frate!

Mă super-enervează obiceiul alor noştri să nu dea feedback, nici măcar când e cerut (mă refer acuma la poporul ăsta minunat; nu mă îndoiesc că şi la alţii s-o fi întâlnind problema, dar întrucât cu alţii nu prea am contacte, mă mulţumesc să fac referire la românaşi; pe care, da, acum îi bag în aceeaşi oală, că-s supărată :D).

Cât de greu, e, frate, să-ţi setezi mailul să trimită un răspuns automat, dacă te dor degetele să tastezi singur ceva? În cele îndată nouă luni de când îmi caut de lucru am trimis cel puţin o sută de CV-uri. Ia să vedem, ghiciţi câţi potenţiali angajatori au catadicsit să răspundă (măcar cu mesajul ăla automat de care ziceam mai sus, un "mulţumim, vă contactăm noi dacă-i cazul)? Unul! Şi e vorba de unul care a primit sute de CV-uri, dar şi-a găsit timp să-mi dea un feedback.

Cât timp am lucrat în domeniul resurselor umane, n-am lăsat un singur candidat în voia soartei; mereu i-am anunţat dacă au trecut de prima selecţie sau nu. Şi da, uneori aveam de anunţat mulţi. Dar e de bun simţ să-i spui omului dacă e cazul să mai spere sau nu. Din păcate, bunul simţ cam lipseşte în cazul celor mai mulţi angajatori. Mai ales că e criză, doritori sunt...de ce să-şi bată capul?

Dar nu de la asta mă pornisem. Mă rog, nu neaparat. Când am citit povestea Bogdanei, întâi m-a pufnit râsul de absurdul situaţiei. Apoi m-a apucat enervarea, că doar am mai dat şi eu peste aberanţi dintr-ăştia. Povestea mea nu-i chiar aşa de top, doar că e frustrantă şi mâncătoare de neuroni.

Prin vară am descoperit nişte fete faine care aduceau de departe tot felul de bunătăţi greu de găsit pe-aici, în special pentru doritorii de hrană crudă (şi organică). Între timp şi-au deschis şi un magazin, Casa Rawz (link nu pun, că n-am chef să le mai fac reclamă). Am comandat de la ele unt de cacao, comanda a venit relativ repede (mă rog, au fost acolo nişte întârzieri în comunicare, dar mai bine mai târziu decât niciodată, cum a fost cazul acum).

La începutul lui ianuarie am mai făcut la ele o comandă. Tot unt de cacao, că-l folosesc des şi-l găsesc rar :D. Ei bine, de data asta nimic. Nici un mail de răspuns, nici o veste dacă mai au pe stoc unt sau nu. La vreo două săptămâni după, am scris să întreb de soarta comenzii. Din nou, nici un răspuns. Zilele trecute i-am scris doamnei Lăzărescu, exprimându-mi părerea de rău că se poartă aşa cu clienţii. La început păreau super drăguţe, au un blog fain cu tot felul de reţete şi idei pentru raw-işti. Probabil însă doar pentru unii :D Restul nu contează. Mi se pare trist că o asemenea atitudine de auto-suficienţă şi lipsă de respect a ajuns şi la micii comercianţi, ăştia care teoretic au nevoie de fiecare client să supravieţuiască, mai ales în condiţiile de azi. Sau no, poate că între timp s-au dezvoltat atât de tare, încât îşi permit să se poarte după dispoziţia de moment. Păcat :(.