luni, 5 decembrie 2011

Filme ba şi filme da

Am primit o leapşă despre filme, cum să nu mă supun? (cu ceva întârziere, totuşi, dar mai bine mai târziu decât niciodată :P). Oricum, n-am pierdut vremea degeaba până acum, m-am tot gândit la filme pe care nu le-aş mai revedea de bunăvoie şi nesilită de nimeni niciodată.

Îmi place să mă uit la filme (nu chiar la fel de mult cât îmi place să citesc, dar în ultima vreme filmele se dovedesc mult mai uşor de menegiuit decât cărţile). Nu cred că există vreun gen de filme pe care să nu-l înghit deloc, fiecare are părţi bune şi mai puţin bune. Dacă e totuşi să fac o ierarhie, aş pune în frunte Sf-ul, fantasy-ul, horror-ul, musical-ul, în vreme ce romance-urile s-ar afla mai către coada topului.

Oricâtă aplecare aş avea pentru horror, trebuie să spun că sunt filme pe care le evit din start. Dacă e cu killing sprees şi curge sânge încă din generic, cel mai adesea îl las nevăzut (asta în cazul în care ştiu de la început despre ce e vorba, că am mai avut şi surprize...). Nu mă deranjează dacă apare vreun monstru care hăcuie totul în jur, începe în schimb să mă deranjeze când monstrul e om. Dacă are măcar două capete, colţi de juma' de metru ori îşi croieşte drum prin diverse măruntaie, it works for me. Dacă e om şi începe să se înarmeze cu fierăstraie, acizi, cuie şi cine ştie mai ce (din pur psihotism, fară să fie şi chestii misterioase la mijloc, ca într-un Shinning, de exemplu), sorry, I'll pass.

Acestea fiind zise, am câteva filme pe care le-am văzut şi la care n-o să mă mai uit vreodată (fiind în deplinătatea facultăţilor mintale şi fizice).

Seven - lasă că-i cu psihopaţi, dar mai e şi cu Brad Pitt pe deasupra.

Fargo - nu că m-aş fi aşteptat la cine ştie ce de la fraţii Coen (au totuşi şi chestii faine), dar despre ăsta auzisem numai de bine. Mi s-a părut că am pierdut o oră jumate din viaţa mea absolut degeaba. Puteam face sex în timpul ăla...

1984 - brrr. (link direct spre film, pentru amatori). Poate că eram eu într-o perioadă prea veselă pe vremea aia, însă mi-a lăsat aşa un gust amar, de neajutorare, că nu mă mir că m-am bucurat enorm când s-a terminat cursul ăla de engleză din anul întâi când l-am văzut. Bine, poate în starea de acum mi-ar chiar plăcea :D, dar nu cred să încerc, totuşi. Nu zic că nu e un film bun (cartea mi-a plăcut mult), zic însă că nu aş mai vrea să retrăiesc sentimentele pe care le-am avut când l-am văzut.

Cândva în generală am văzut un film pe care nu mai ţin minte cum îl chema, ceva cu o fosilă descoperită undeva; care nu prea era fosilă, din moment ce sugea creierele oamenilor (prin ochi...). Poate l-a mai văzut cineva şi ma luminează. Nu l-aş mai revedea pentru că din câte ţin minte a fost destul de prost, plus că vreo lună după ce l-am văzut nu m-am putut duce noaptea la baie decât dacă aprindeam toate luminile în drum. Just in case. (Între timp m-am lămurit, era Expresul groazei, încă nu l-am găsit pe IMDB).

Last year at Marienbad - se poate să fie un film extraordinar, însă eu n-am înţeles nimic-nimic din el. În afară de cazul în care erau toţi morţi, it makes sense then, dar mă îndoiesc totuşi că despre asta era vorba.

Mulholand drive - nu-s mare făniţă a lui David Lynch, Twin Peaks mi-a plăcut dar în rest n-am găsit altceva ce să înţeleg. Drept e că nici n-am căutat foarte mult, că nu m-a convins foarte tare.

Cidade de Deus - tocmai întoarsă după 6 luni de Portugalia, m-am îngrozit de câte înjurături am auzit în filmul ăsta. Plus violenţa absolut gratuită (există, ştiu, dar nu ţin neaparat s-o şi văd).

Pulp fiction - am văzut jumătate, mi-a ajuns, never again. Tot pe-acolo se încadrează Kill Bill.

I know what you did last summer a fost o surpriză cu totul şi cu totul neplăcută de pe vremea liceului. Eu şi prietena mea voiam să mergem la un film uşor, de vară, ceea ce şi părea ăsta. Şi unde nu începe hăituiala cu captain Hook, de ne-a stat toată distracţia în gât.

Dacă aş sta să mă gândesc, sigur aş mai găsi o mulţime de filme pe care nu le-aş mai revedea (again, nu pentru că n-ar fi bune, ci pentru că mi-a ajuns mie să le văd o dată). Astea mi-au venit în minte destul de repede. Poate mai updatez lista pe parcurs.

Am însă şi filme la care m-am uitat cu plăcere de mai multe ori.

În topul vizionărilor (la vârsta asta nu mai e neaparat şi în topul preferinţelor, dar pe vremea aia eram adolescentă şi-l adoram pe Robert de Niro; I still do), văzut de vreo 10 ori, cred, e Cape Fear. Mamă, Robert!

Un altul revăzut de câteva ori, cu plăcere de fiecare dată (şi acum sper să nu decad în ochii admiratorilor) e Şapte mirese pentru şapte fraţi. Mă distrează aşa de bine de fiecare dată, că nu pot să nu-l menţionez. E relaxant, are muzică faină şi nişte clişee de anii 50 de-a dreptul adorabile.

Aş vedea oricând orice film făcut de Hitchcock. Domnilor, se pot face filme horror şi fără să curgă râuri de sânge. Spaimele ascunse din sufletele telespectatorilor pot fi stârnite şi fără atentate la bunul gust. Poţi vedea un film care să te facă să tremuri şi dacă nu ţi-i greaţă cinci zile după aia.

Mi-a plăcut mult O brother, where art thou, o Odisee a la fraţii Coen (de data asta un film bun). Turturro rulz!

Usual suspects - Kevin Spacey e un alt favorit de-al meu (de văzut şi The life of David Gale ori K-Pax) - mi-a plăcut pentru mind-games-urile lui.

Câteva din filmele făcute după Stephen King (încă mare amatoare a cărţilor lui) - Închisoarea îngerilor, Culoarul Morţii, Shinning, Needful things.Nu întotdeauna filmele lui sunt la fel de faine ca şi cărţile după care sunt făcute, astea mi s-au părut ok. Tot dintr-ale lui, mi-am adus aminte în urma "conversaţiei" cu Moni de Stand by me. Fain, fain, fain.

Mi-e clar că topul ăsta e făcut foarte la repezeală (de fapt nici nu e un top, am scris ce mi-a venit în minte, fără mari eforturi). Ştiu că au rămas filme foarte bune pe dinafară, şi nu prea cred să vină vremea în care voi reuşi să fac o selecţie riguroasă de filme da şi filme ba - aici am trecut doar câteva în revistă şi-s conştientă că e o listă cu mari lipsuri. Dar decât să fac ca şi cu leapşa de la Mamiţuni, rămasă nefăcută de mai bine de un an (ruşine, huooo!), mai bine aşa, cu lipsuri. Cine mai doreşte să scrie despre filme, să preia leapşa, eu o sa citesc cu drag.

13 comentarii:

MoniQ spunea...

Mare fana Stephen King cum ma aflu, iti mai spun si despre Storm of the Century si Misery. Si The Mist. In general, cum spui si tu, ecranizarile romanelor lui sunt slabe, dar astea de mai sus sunt oarecum exceptii.
Din Fargo mi-aduc aminte cu mare haz de Buschemi care incerca sa-si opreasca sangerarea de la gat cu servetele. Si de privirea pierduta in gol a personajului principal feminin. Iar la Pulp Fiction sunt de acord cu tine, desi imi place Tarantino foarte mult si Kill Bill cred ca e The Movie. :) Dar cu PF cu am vibrat niciodata.

Ralu' spunea...

Mie nu-mi prea place Tarantino, mi se pare prea sangeros chiar si pentru gusturile mele. Dupa cum spuneam, is ok cu chestiile de groaza, da' fara mult sange :D (ace, analize, chestii...). Storm, Misery si The Mist n-am vazut, am mai vazut altele cateva dar care nu ma-u marcat in mod deosebit (parca totusi nu mi-a placut Cujo). As vrea sa vad ceva facut dupa cartile lui mai recente (Povestea lui Lisey sau Duma Key; a, si From a Buick 8, mi-a placut mult!)

MoniQ spunea...

Duma Key mi-a placut si mie mult. Povestea lui Lisey mi-a pierdut pe la jumate, obisnuita cu stilul alert al lui King mi s-a parut prea "moale". Si, daca nu le-ai vazut/citit inca sa cauti The Stand, atat filmul cat si cartea.

Ralu' spunea...

Apocalipsa adica? Daaaaaaaaa! Caut si filmul.
Ioi ce pofta de Stephen King mi-ai facut! Si la biblioteca nu a mai ramas niciuna necitita...
Pfuai, mi-am adus aminte de singura carte a lui care nu mi-a placut - Gerald's game. Poate o recitesc (pe asta chiar o am :P), sa vad daca mai cred la fel.

MoniQ spunea...

Nu se poate! Dupa Gerald's game nu am mai dormit cateva nopti, aveam senzatia ca e cu mine in camera individul ala ingrozitor cu valijoara lui infricosatoare :)) Neaparat sa o recitesti, imposibil sa nu-ti placa :)

Ralu' spunea...

Cred ca m-a pierdut in paginile alea muuulte multe de sex ratat si incercari de eliberare. Deja cand a aparut omu' cu valijoara eram prea plictisita sa-l iau in serios :))

Monis spunea...

Aha, deci fac bine ca citesc la Gerald's Game de 6 luni si mai bine :)) (adica in fiecare luna cate 10 pagini :D), cred ca ma va urca greu pe pereti in stilul asta, hihi.
Merci Ralu' for sharing :*

Ralu' spunea...

No musai sa-l reiau si eu, dupa ce-mi termin volumul de un kil din antologiile Dozois.

Augustin Moga spunea...

Nu-ți place Pulp Fiction? Com'n... Și nici Cidade de Deus? Nu se poate... :-)

La mine astea două sunt printre cele care ar merita menționate într-un Top100 (să zicem)... Și poate ar prinde lista și Se7en (e demențial Kevin Spacey... Brad și Morgan joacă și ei decent, dar Kevin -- 10+).

Și pentru cum joacă Naomi Watts în Mulholland Dr., cred c-aș pomeni și filmul ăsta dacă m-ar ține cineva la o cană de vin fiert fo' două zile :-)...

Așa, astea ar fi la categoria ce nu-ți-place-ție-da-mi-place-mie. La „reciprocă” ar fi musai de menționat că Hitchcok mă lasă rece. Și nu de spaimă, ci de cât de proaste mi se par filmele lui (sorry). Atât de artificiale mi se par dialogurile și scenele încât pentru mine Hitchcock e echivalent cu căutat altceva de făcut în timpul cât rulează...

Cu Tarantino... unele-mi plac la el, altele ba. Cele mai de la-nceput mi s-au părut mai originale, mai fain lucrate. Reservoir Dogs (care cred că a fost primul său film cap-coadă) e chiar de videotecă personală (A mea, cel puțin.) Da' cu Kill Bill, Sin City, Grindhouse și ce-a mai urmat mi s-au părut cam aiurea -- prea le exagerează până-n pânzele albe...

Ca regizori îmi plac Oliver Stone (JFK (masterpiece), Natural Born Killers (close second), The Doors, U Turn, Any Given Sunday, Salvador), Clint Eastwood (Mystic River, The Rookie, Million Dollar Baby, Letter From Iwo Jima), Martin Scorsese (The Age of Innocence, Cape Fear, Casino, Goodfellas, Raging Bull, The Departed), Francis Coppola (The Godfather, Apocalypse Now), Paul Andersen (Magnolia, There Will Be Blood), Mel Gibson (Apocalypto, The PAssion of the Christ).

(Eastwood și Gibson îmi plac mult mai mult ca regizori, decât ca actori.)

Iar ca actori Tom Hanks (Forrest Gump, Saving Private Ryan, Cast Away, The Terminal), Sean Penn (Mystic River, 21 Grams,...), Tim Robbins (The Shawshank Redemption), Kevin Costner (JFK, The Untouchables, Thirteen Days), Cate Blanchet (The Gift, Heaven,...),...

... și-ar mai fi, da' amu' tre' s-o iau din loc, așa că poate al'dată. :-)

Raluca spunea...

Eu v-am zis ca sunt cu filmele mai usurele, de asta n-am putut sa ma bag la leapsa asta. Dar Seven imi place mai, si nu pentru Brad :)))).

Ralu' spunea...

@Augustin: am zis de la inceput ca nu (mai) inghit filme in care oamenii omoara oameni (altfel decat in razboi, da' nu ma omor dupa war movies). In rest, daca-i bacterie, alien, monstru, boala psihica, dezastru - bring it on, baby. Ma uit si-apoi vad eu daca-mi place au ba, dar daca stiu/vad de la inceput ca e cu psihopati, nu mai pot. Cand simt nevoia, ma uit la stiri sau dau un search pe google si-mi trece.
Uitasem de Kevin in Seven! Dar degeaba, cand zic Seven vad grasu' ala zacand la masa, imbuibat cu de toate, brrr.

Filmele lui Hitchcock au fost primele horror-uri vazute de mine si mi-au ramas dragi tocmai pentru faptul ca reusesc sa-si transmita mesajul nu prin cadre rapide, succedate asa repede ca nici nu-ti dai seama ce se intampla, ci prin imagini atent construite, mici detalii, muzica. Plus ca am eu o slabiciune pentru filmele alb-negru, de cand exista cele color mie una mi se pare ca s-a pierdut destul de mult din statutul de arta al filmului.

La un moment dat aveam si eu un top al regizorilor si urmaream filmele in functie de cine le facea (pe langa actori, desigur). Acum nu mai urmaresc neaparat asta (pe langa ca sunt destul de multe in care se colaboreaza). Dar sunt cativa care imi plac (mai putin pentru filmele gratuit sangeroase, ca toti au :)) ) - Scorsese (desi la el cred ca e pentru cat de des lucreaza cu de Niro :P), Jean Pierre Jeunet, Almodovar, Bergman - am uitat de el in lista de mai sus), pe alocuri Lars vin Trier - de fapt aproape ca as gasi cate ceva ce mi-a placut la toti regizorii :)). Discutia despre filme poate fi luuunga (facem un forum?:) ) si-mi pare ca pe alocuri destul de situationala si profund-personala. Si faina :)

@Raluca: pai lasa, lasa, ca si la filmele usurele pot fi unele care merita revazute si altele care nu. Nu te mai eschiva :P

Augustin Moga spunea...

Uitai să zic că pentru mine genul horror e inexistent (de unde și pasiunea nețărmuită pentru Hitchcock, probabil).

De război, thriller și drama ar fi genurile preferate; dar merge și câte un SF/fantastic, comedioară sau romantic (dacă nu-i prea siropos) din când în când.

Și, evident, de când cu Mărunțica-mi îmi îmbunătățesc cunoștințele (și re-re-revizionările) la desene animate. (Cred că e genul cel mai urmărit în casă, în ultimii trei-patru ani.)

Și să mai zic de actori... mai ales cei cu fan-club mare :-)... Brad Pitt mă impresionează mult mai rar decât cred c-ar putea-o face. Fight Club e, în opinia mea, piesa lui de rezistență, urmat Snatch, The Legends of the Fall și Meet Joe Black. (Joacă bine și-n Twelve Monkeys dar acolo are un rol secundar.)

Angelina Jolie mi-a plăcut în Gia și Changelling, în rest cam so-n-so.

Julia Roberts mă miră și mai mult, pentru că tipa are talent în mod evident dar eu unul nu cred că a făcut un rol mare pân-acum. (Poate-n Erin Brokovich.)

Di Caprio însă-mi place-n multe. Titanic, The Aviator, Romeo + Juliet, Gangs of New York -- în toate astea a jucat foarte fain și mi-e greu să-mi încipui vreun alt actor jucând rolul mai bine ca el.

Și Johnny Depp e destul de interesant, cu o serie reușită în Pirates of the Carribeans.

Tom Cruise e okay; păcat că acceptă roluri proaste (seria Mission Impossible și altele). Magnolia, Minority Report, Eyes Wide Shut, Collateral -- joacă fain.

Nicole Kidman -- Birth (foarte fain jucat) și Moulin Rouge! La fel ca și Tom, joacă-n prea multe prostioare (părerea me').

Și iar nu mai am timp, da-mi mai plac: Christian Bale, Russel Crowe, Kevin Bacon, Matt Dillon, Matt Damon, Meryl Streep, Renee Zellweger, Natalie Portman, Marisa Tomei, Hillary Swank.

Ralu' spunea...

Mmmmm, actori :) Ar merita un post separat, da' cum n-o sa-l scriu in vecii vecilor, pot sa-i numesc aici.
Iubirea vietii e Robert de Niro, am vazut cred ca zeci de filme cu el si sunt unele pe care le-as revedea oricand (desi recunosc ca mai putin cele facute dupa 2000). Un film in care mi-au placut si el si diCaprio (nu-s fan) e This boy's life, vazut de muuult, in tinerete.
Altul care mi se pare foarte bun e Nicholson (in Zbor deasupra unui cuib de cuci si Shinning, ofcors).
Imi place Meryl Streep, dar pe udneva mi se pare ca joaca destul de cam la fel in multe roluri. Da-i faina.
Tre' sa recunosc ca la actori ma uit si la cum arata si decid daca-mi plac si in baza feelingurilor (de moment). Da' de obicei imi plac aia care se dovedesc a fi foarte buni :)) (Robert, Nicholson, Bardem, Depp, Spacey, Tim Roth, Turturro, pe alocuri si Clooney - fain de tot in O, brother... si in The men who stare at goats, Patrick Stewart).
Actrite imi plac Meryl Streep, Natalie Portman, Julie Delpy, Juliette Binoche, Monica Belucci, Isabella Rossellini, Kate Winslet - sunt multe, multe.
Cu aia mari si cunoscuti, box-office-isti, cred ca pe alocuri joaca din inertie si nu din convingere pentru rol, si se mai vede. Da' au toti (cred) si filme ok.