marți, 27 octombrie 2009

Lehamite de toamna

Ieri dimineata m-am trezit (ma rog, mult spus m-am trezit, asta ar fi implicat ca am si putut dormi, da' Alla avea alta impresie despre ce activitati ar trebui sa desfasor) ca batuta. Cu durere de stomac, ameteli si un inceput de migrena (noroc ca nu s-a concretizat pana la urma, aia-mi lipsea).

Si cam asa am dus-o o buna jumatate de zi, pana m-am tratat cu remediul meu de raceala - supa alfabet de plic :D Stiu ca nu-i buna, in alte conditii nu-mi trece prind gand sa-mi cumpar, dar cand racesc sau ma simt pe cale sa, merge de minune.

Din mila pentru sanatatea mea, am incercat de vreo doua ori s-o fac de casa, dar n-a iesit nici pe departe ca "originalu'". O fi din cauza glutamatului :D

Ideea e ca m-am pus pe picioare, acuma-s ca noua. Intre timp am si ajuns la Cluj, la homeopata Allei (care tocmai a devenit si a noastra :P), vedem noi cum o sa ne mearga! Maine ne intalnim cu un baietel dragut, apoi spre casa! Ne pregatim de hibernare... :P

luni, 26 octombrie 2009

Rox, îţi iau pâinea de la gurăăăă!

O ştiţi pe Rox, da? Ei bine, poate din cauză că ne ştim şi mi-e dragă, google* îmi trimite mie o groază din căutătorii pe internet care ar trebui să aterizeze la ea (ştiu, probabil că aterizează întâi la ea, da' vin totuşi şi la mine :) )
Iată ce căutări mă găsesc:

protectoare pt mamelon
reteta de tocanita de carne buna pentru femeile care alapteaza
sangerare + alaptare
sangereaza mameloanele
spaghete la alaptare
poze iritatii ale sanilor pe areola
producerea laptelui in sani
protectoare mamelon ecologice
ma dor mameloanele rau
medicament pt intrerupere alaptat
intarcare bebe sani cu implant
intrerupere alaptat
cum marim secretia lactata
cum sa crestem productia de lapte din sani
cure de slabire cand alaptati
diaree la femeia care alapteaza
dieta vegetariana in timpul alaptarii pot pierde laptele
ce trebuie sa manance o femeie cand alapteaza
cum evit sa pierd laptele matern
bebelus alaptat la san pierde in greutate
ce mananca femeia care alapteaza
capacitatea de productie a laptelui
ce medicamente se folosesc in timpul alaptarii
ce nu trebuie sa consume o mama care alapteaza
ce trebue sa manance o femeie cand alapteaza
alaptarea durere de sani
alaptarea fumatul scaun verde la copii
alaptarea la san
alaptarea la san dupa implant cu silicon
alaptat dovleac
alaptatul cu mamelon fals
alaptatul si fumatul
alaptatul si mancarea de miel
alimentatia mamelor care alapteaza
fumatul si alaptatul
usturime la san la alaptat
alaptare sangerare
alaptarea cresterea productiei lactate



*Îmi urmăresc vizitatorii cu Google Analitycs şi nu-s prea mulţumită; ce recomandări aveţi?

sâmbătă, 24 octombrie 2009

10000+

Uau, am ajuns la 10000! Cu ajutorul vostru, cei care mă citiţi (de voie, ne nevoie :P), drept pentru care vă mulţumesc. Cu această ocazie îmi mulţumesc şi mie de vreo sută de ori, că n-am reuşit să fac counterul să mă ignore decât pentru câte 24 de ore at a time.
Mulţumesc!

joi, 22 octombrie 2009


Pentru că videoclipul nu se lasă embedat. Da-i frumoooos.




Păcat că ăstuia nu-i găsesc şi un video.



marți, 20 octombrie 2009

(Pregătiri de) Plimbări






Mei tai de la Diana, da? :)

joi, 15 octombrie 2009

Două


miercuri, 14 octombrie 2009

Premii din toate părţile

Am căpătat premiul de mai jos din trei părţi (şi mai aştept :)) )- de la Rox, Reka şi Graţiela. Mulţumesc, mulţumesc!

Deoarece fie l-am primit de la blogăresele cărora mi-ar fi plăcut să-l ofer, fie celelalte candidate l-au primit deja de câteva ori şi ele, o să-l păstrez pentru mine :) Cu drag mare!

marți, 13 octombrie 2009

Marti, 13

Plouă mocăneşte, e frig şi înnorat. Partea bună e că am reuşit să fac focu' în sobă singură singurică, înclusiv faza cu adusul lemnelor (repet, plouă mocăneşte) din garaj (de, la oraş în garaj se ţin :D). Acum aştept să vină Dragoş şi să facem castane coapte pe plită. Buuun, am încercat aseara.

Alla încă doarme, mă şi mir. Dar probabil că nu mai ţine mult minunea, mă duc să mă pregătesc de joacă. :)

Altă parte bună e că am evitat azi o procedură medicală deloc aşteptată. Şi sper s-o evit cu succes şi peste două luni, când merg iarăşi la control.

După masă ar fi un vernisaj la Galeria de artă, poate vrea Alla :) Că ieri am fost la Anuala Artelor şi cică s-a distrat, aşa mi-a declarat la culcare. "Mai megem la espoziţie; m-am distat".

All in all, o zi bună. Da' no, mai este din ea :)

vineri, 9 octombrie 2009

duminică, 4 octombrie 2009

Despre feminism, ipocrizie şi intoleranţă

Trebuie să recunosc că feminismul extremist nu-mi spune absolut nimic. Betty şi Simone au avut rolul lor, însă între timp lumea s-a schimbat (da, ştiu, şi lor li se datorează asta). Dar ideea e că s-a schimbat. Lucru pe care nu toată lumea-l vede.

Pe MM am cunocut-o în timpul masterului, când a venit să ne predea un curs (un fel de visiting professor, că doar venea de la capitală). Prima impresie n-a fost una grozavă, în parte din cauza felului ostentativ în care se proclama feministă. Gestul care ne-a făcut să fim circumspecţi (vorbesc acum de grupul "meu" din vremea aceea) a fost acela de a-şi plasa cana de cafea inscripţionată cu imaginea unei femei astfel încât să vedem toţi imaginea. Gest repetat la absolut toate orele de curs ţinute semestrul respectiv. Prima impresie nu s-a schimbat pe parcurs, am rămas până la sfârşit cu ideea că avem de-a face cu o feministă uşor exaltată. Ceva era cam prea mult. Cam prea ostentativ. Poate că o astfel de atitudine ar fi mers cu ceva ani buni în urmă, atunci deja nu mai era cazul.

Am reîntâlnit-o de curând comentând pe blogul Roxanei. Gustul cu care am rămas? Amar, amar de tot. Dacă o persoană care susţine sus şi tare drepturile femeilor gândeşte aşa, ce putem aştepta de la ceilalţi? Am rămas cu impresia că feminismul ăsta pe care-l proclamă pe toate gardurile se referă de fapt la dreptul femeii de-a se coafa şi aranja şi de-a fi independentă cu orice preţ, chiar contra voinţei ei. Păi se poate, doamnă? Chiar avem nevoie să ni se spună ce, când şi cum trebuie să simţim? Şi dacă nu corespundem standardelor (cui?) gata, ne-aţi descalificat (de unde?)?
Discuţia cu pricina

sâmbătă, 3 octombrie 2009

BBBB şi un pic de B

Adică Baia Mare-Bistriţa-Bucureşti-Buzău şi un pic de Braşov. Şi înapoi la Baia Mare. Pe-acolo am umblat noi săptămâna trecută, cu diverse treburi. În principal, să-l sărbătorim pe verişorul Allei care tocmai a împlinit un an. La cât mai mulţi! :)

Drumul l-am făcut în două etape, cu o escală de o noapte la Bistriţa, să mai vadă şi bunicii de-acolo ce năzdrăvănii mai coace Alla şi să nu fie prea obositor. Oricum ea e deja învăţată bine de tot cu drumurile lungi şi dese, norocul nostru că-i place în maşină.

Cum treceam pe lângă Sighişoara era clar că trebuia să oprim. Au trecut ceva ani de când am fost ultima oară la festivalul medieval de-acolo, trebuia măcar să vedem în trecere cetatea, care ne place tare mult. Din păcate acum era în lucru, anul trecut au făcut ceva lucrări la canalizare parcă şi anul ăsta s-au apucat în sfîrşit să refacă pavajul. O să mai dureze ceva, probabil. Sper doar s-o facă frumos.




De la Sighişoara am pornit mai departe spre Braşov, hotărâţi să facem un popas la o cetate de care citiserăm de curând aici. Nu era chiar în drumul nostru, am avut de făcut un ocol de vreo 10 km pe un drum desfundat şi prafuit, ca vai de el. Dar a meritat! Cetatea, aflată în mijlocul Racoşului, pare să fi fost tare frumoasă cândva. Nici acum nu arăta rău, doar că unele lucrări de restaurare au fost făcute cam fără cap (gen planşee de beton în locul celor de lemn originale). Poarta era închisă, dar pe ea era lipit un anunţ cum că găsim cheia la nenea cutare, la adresa cutare. Am mers după cheie şi-am intrat în curte. Şi-apoi am urcat în turn, de unde am avut o perspectivă super asupra împrejurimilor. Bine-nţeles că am urcat cu Alla, doar nu era s-o lăsăm în curte. La urcare a fost cum a fost, dar la coborâre am avut nişte emoţii pe scările abrupte :)













La Bucureşti am ajuns spre seară, după ce am făcut ultimii 10 km într-o oră jumate, ca de obicei :D. Am stat trei zile, împărţite între vizita la Baby Expo, Ikea, parcuri şi sărbătoarea lui Tudor (de unde n-am poze, le aştept de la Adriana!).

Am stat încă două zile la Buzău şi-am profitat că suntem aproape de vulcanii noroioşi, aşa că am tras o fugă şi acolo, să vadă Alla care-i treaba cu vulcanii. Că aia cu noroiul o ştie deja :P.











Drumul înapoi a fost destul de întins, am pierdut o oră şi-un pic în Braşov, să recuperăm brânza Christei :P Care acuma stă în frigider, în aşteptarea autocarului spre Bremen (se-aude, madam?)

vineri, 2 octombrie 2009

Parcuri bucureştene

Deja avem vechime-n ele, suntem la a treia vizită :P Aşa, după încă o doză de Bucureşti, am ajuns la concluzia că la noi în parcuri nu-i chiar aşa rău cum mi se părea mie (e drept că nici n-am mai fost de mult, o să văd eu zilele astea). Însă totuşi lumea e mai calmă (deh, ardeleni) şi parcă nu sar toţi pe copii chiar aşa.

Am vazut o tanti în Romniceanu (deci dau nume de parcuri, nu aşa, oricum!) care-şi hrănea fetiţa (de vreo 3 ani) cu struguri. Cu furculiţa, ca să nu o atace microbii. Alla, învăţată cu cerşitul încă de-acasă, evident că s-a înfiinţat lângă caserolă. Deşi plină de microbi, a primit totuşi struguri, dar fără furculiţa după care se întinsese, văzând că în Bucureşti se mănâncă elegant :)). Ei, pe tanti respectivă am reţinut-o pentru că era tare neprietenoasă, brrr! O bunică îi dădea de mâncare nepoţelei la groapa cu nisip (era ora gustării, ce vreţi?) ameninţând-o că dacă nu mănâncă (şi fetiţa n-avea nici cea mai mică intenţie) vine nenea şi-i dă notă proastă în catalog (era vorba de-un nene care se tot învârtea prin zonă c-o agendă în mână şi care altă treabă n-avea decât să intre în jocurile prosteşti ale bunicii; i-o fi fost făcând curte, ce ştiu eu?).

În parcul ăsta am avut totşi parte şi de lucruri plăcute, ne-am întâlnit cu un băieţel drag şi mămica lui frumoasă :). Măcar de două ori pe an să se întâlnească şi copiii aştia, nu?





Data trecută rămăseserăm tare dezamăgiţi de parcul Tineretului, unde n-am găsit decât nişte tobogane ponosite şi vai de ele. Ca să ne şteargă impresia asta, Adriana (matuşa Allei, hihi) ne- dus în noul parc de lângă Palatul Copiilor. No, ăla da! Amenajat frumos, mare, cu locuri de joacă pentru copiii de toate vârstele (inclusiv a treia :P), cu ponei (pe care Alla n-a vrut nicicum să se plimbe; poate vrea sa-i cumpărăm unu' acasă). Bine-nţeles, ca să nu fie totul roz, există şi neajunsuri. Cum ar veni, frumos parc, păcat că-i populat; de ăia cărora le este lene să-şi întindă mâna cu cojile de seminţe sau ţigările până la coşul de gunoi lipit de bancă şi preferă să le arunce pe jos. Muriţi! vorba caţavencului.











Allei i-a placut, după cum se vede. S-a căţărat peste tot, a vrut să încerce totul, a luat o trântă de zile mari (filmată pentru posteritate) de pe-o saltea de sărit pentru copii mai mari, s-a dat pe tobogane (victorie, de câteva luni refuza să se dea, se urca doar până sus şi de acolo cerea în braţe. Vedem cum o fi de-acum înainte).

Baby Expo

Nu că m-am trezit numai acuma, da' de-abia am găsit un pic de timp pentru descărcat şi aranjat poze, scris postări şi şters calculatorul de praf. Am vrut să văd şi eu cum e un târg de ăsta la capitală, că în Cluj am văzut - mic şi nu foarte interesant. Cum tot trebuia să plecăm la Bucureşti, cu ocazia sărbătoririi verişorului mic, am prins şi Baby Expo. Mare, cald, gălăgie, cald, lume multă, jucării frumoase şi scumpe, cald. Dar am şi găsit tot felul de lucruri frumoase şi nu ne-am răbdat să le lăsăm acolo :P
Întâi, pentru mama :D (am căpătat mei-tai de la Dianaaaaaaa! Uraaaaaa! Şi e cu verde, da?)

Tata a fost săltat de data asta, aşa că trecem la lucrurile serioase. Ale copilului, adică.
Instrumente muzicale (că e în perioada în care o interesează).

Puzzle-ul de la Melissa&Doug e foarte frumos, n-am ce zice, sună instrumentele când le plasezi la locul lor. Ii lipseşte însă un buton de off, am cedat psihic în maşina la un moment dat şi am scos bateriile (că sună şi de capul lui, stând cuminte în pungă).
Ne-am completat colecţia de cărţi cu Miffy

Chestii mărunte de ţinut copilul ocupat în maşină (fără mari succesuri)


Aşa, pentru liniştirea mea, a fost ok că am mers. Mai ales că m-am reîntâlnit cu Rox şi Diana şi le-am cunoscut de-adevărat pe Irina şi mamica bio. Dar pentru cumpărături, trăiască netul, că-i mare şi incap multe :P