joi, 6 august 2009

Alaptarea: mituri, zvonuri si brasoave I

Am incercat sa termin de tradus intreaga lista de mituri a lui Jack Newman, insa mandra mica are alta parere. Pe langa asta, suntem invaluiti de zor cu bagajele, maine mergem la Gyoma! Partea a doua (sau a doua si a treia, vad cum ma descurc) va fi postata dupa ce se termina saptamana alaptarii, din pacate. Data viitoare ma organizez mai bine :P

1. Multe femei nu produc destul lapte.

Fals! Marea majoritate a femeilor produce mai mult decat e necesar. Cei mai multi dintre copiii care cresc prea incet sau chiar pierd greutate fac asta nu pentru ca mama nu are destul lapte, ci pentru ca nu reusesc sa bea laptele mamei lor. Cel mai comun motiv pentru acest lucru este proasta pozitionare la san a copilului. De aceea este atat de important ca mamei sa i se arate inca din prima zi cum sa pozitioneze copilul corect la san.

2. Este normal ca alaptatul sa doara.

Fals! Desi o oarecare sensibilitate este normala in primele zile, este vorba despre o situatie temporara care dureaza doar cateva zile si n-ar trebui sa fie atat de pronuntata incat mama sa ajunga sa se teama de alaptat. Orice durere care depaseste intensitatea uneia usoare se poate atribui aproape invariabil proastei pozitionari la san. Un mamelon dureros mai mult de 4-6 zile n-ar trebui ignorat. O durere nou aparuta dupa ce lucrurile s-au stabilizat si alaptarea decurge bine se poate datora unei infectii a mamelonului. Limitarea timpului de supt nu previne senzatia de usturime.

3. In primele 3-4 zile nu exista lapte (sau nu e destul).


Fals! Pare deseori asa pentru ca bebelusul nu este bine pozitionat, neputandu-se deci hrani. Odata ce laptele curge din abundenta, copilul poate suge din el, chiar daca e prost pozitionat; totusi in primele zile nu se poate hrani astfel. Acest lucru este responsabil pentru afirmatiile de genul “dar a stat la san doua ore si este inca infometat!”. Din cauza pozitionarii gresite, bebelusul nu poate avea acces la primul lapte, la colostru. Toti cei care va sfatuiesc sa mulgeti sanul pentru a vedea cat colostru aveti de fapt nu stiu nimic despre alaptare si ar trebui ignorati politicos.

4. Bebelusul trebuie tinut cate 20 (10, 15, 7.6) minute la fiecare san.


Fals! Trebuie facuta totusi distinctia intre “a sta la san” si “a se hrani”. Daca bebelusul bea efectiv lapte pentru cea mai mare parte din cele 15-20 de minute la un san, s-ar putea s anu mai doreasca sa se mute la celalalt. Daca bea doar un minut intr-o parte, apoi atipeste, si face acelasi lucru si la celalalt san, nici un interval de timp nu va fi destul. Bebelusul va suge mai bine si mai mult daca este pozitionat corect. Un alt fel de a-l ajuta este ca mama sa stranga putin sanul in mana, pentru a mentine fluxul laptelui odata ce bebelusul nu mai inghite. Este evident deci ca regula care spuna ca bebelusul ia 90% din lapte in primele 10 minute la san este complet gresita.

5. Un bebelus alaptat are nevoie de apa cand este foarte cald.

Fals! Laptele matern contine toata apa de care are nevoie bebelusul.

6. Bebelusii alaptati au nevoie de un supliment de vitamina D.

Fals!, cu exceptia imprejurarilor deosebite (de exemplu cand si mama a avut un deficit de vitamina D in timpul sarcinii). Bebelusul stocheaza vitamina D inca din timpul sarcinii, iar expunerea regulata la soare ii ofera toata vitamina D de care are nevoie.

7. Mama ar trebui sa-si spele sanii inaintea fiecarui alaptat.

Fals! Hranirea cu formula presupune o mare atentie acordata curateniei, deoarece formula nu numai ca nu protejeaza bebelusii impotriva infectiilor dar este si un teren fertil pentru bacterii, putand fi usor contaminata. Spalatul sanilor inainte de alaptare complica in mod nenecesar alaptatul si indeparteaza uleiurile protectoare de pe mamelon.

8. Pomparea laptelui este un mod potrivit de a sti cat lapte produce de fapt mama.


Fals! Cantitatea de lapte pompata depinde de multi factori, inclusiv nivelul de stres al mamei. Bebelusul care se hraneste corect suge mult mai mult lapte decat poate mama mulge.

9. Laptele matern nu contine suficient fier.

Fals! Laptele de san contine exact atata fier cat are nevoie bebelusul. Daca este nascut la termen, isi va lua suficient fier cat sa-I ajunga pentru cel putin sase luni. Formulele contin prea mult fier, pentru aca bebelusul sa poata absorbi cantitatea de care are de fapt nevoie. Fierul din formula este absorbit mai greu si este in mare masura eliminat prin scaun. In mod normal nu se adauga nici un alt aliment inainte de cele sase luni.

10. Hranirea cu biberonul este mai usoara decat alaptatul.

Fals! Sau, cel putin, ar trebui sa fie fals. Alaptatul pare dificil pentru ca femeile nu primesc tot timpul ajutorul de care au nevoie pentru a avea un start bun in alaptare. Dar un inceput anevoios poate fi depasit. Alaptarea este adeseori mai dificla la inceput dar devine usoara pe parcurs.

11. Alaptarea o transforma pe mama intr-o prizoniera.

Fals! Dar depinde de cum priviti lucrurile. Un bebelus poate fi alaptat oriunde, oricand, astfel incat alaptarea este de fapt eliberatoare pentru mama. Nu trebuie carate sticle sau formula. Nu trebuie sa va preocupati de incalzitul laptelui. Nu va ingrijorati cu privire la sterilizare. Nu trebuie sa va intrebati unde este bebelusul, pentru ca este cu dvs.

12. N-ai de unde sa stii cat lapte primeste de fapt bebelusul.


Fals! Nu exista nici o metoda usoara de-a masura cat primeste bebelusul, dar asta nu inseamna ca nu stii daca primeste suficient sau nu. Cel mai potrivit mod de-a afla acest lucru este sa observati ca bebelusul bea efectiv pentru cateva minute cand este la san.

13. Formulele moderne sunt aproape acelasi lucru cu laptele matern.

Fals! Aceeasi afirmati a fost facuta in 1900 si inainte. Formulele moderne sunt doar superficial similare laptelui de san. Orice corectie a unei deficiente a formulei este vazuta ca un pas inainte. In mod fundamental, ele sunt doar copii inexacte bazate pe cunostinte depasite si inexacte privitoare la ce este de fapt laptele matern. Formulele nu contin anticorpi, celule vii, enzime sau hormoni. Contin mult mai mult aluminiu, mangan, fier si cadmium decat laptele matern. Compozitia lor nu variaza in functie de parcursul hranirii sau de la o zi la alta, de la o femeie la alta, de la un bebelus la altul. Laptele dvs. este astfel produs incat sa se potriveasca bebelusului dvs. Formulele sunt produse astfel incat sa se potriveasca tuturor bebelusilor si deci niciunuia. Formulele au succes in a face bebelusii sa creasca bine, de obicei, dar alaptarea inseamna mult mai mult decta atat.

14. Daca mama are o infectie trebuie sa opreasca alaptatul.


Fals! Cu foarte putine exceptii, bebelusul va fi protejat daca mama continua alaptarea. Cand mama ajunge sa faca febra (sau sa tuseasca, sa verse, sa-I apara iritatii etc) deja ii va fi transmis bebelusului infectia, de vreme ce a fost contagioasa cu cateva zile inainte sa apara manifestarile specifice. Cea mai buna protectie a bebelusului inpotriva infectiei este alaptatul. Daca totusi bebelusul se imbolnaveste, va fi mai putin bolnav daca mama continua sa-l alapteze. Mai mutl, se poate ca mama sa fi primit infectia chiar de la bebelus, fara ca acesta sa fi dat semne de imbolnavire. De asemenea, nici infectiile sanului (de exemplu abcesele) nu constituie un motiv pentru intreruperea alaptarii.

15. Daca bebelusul sufera de diaree sau vomeaza, mama trebuie sa intrerupa alaptatul.


Fals! Cel mai bun medicament pentru infectia bebelusului este alaptatul. Alimentatia diversificata se poate opri pentru un timp, dar alaptarea trebuie sa continue. Laptele matern este singurul fluid de care are nevoie bebelusul cand are diaree sau varsa, cu exceptia unor situatii speciale. Indicatia de a folosi alte saruri de rehidratare orala vin de regula din nevoia de bani a firmelor care le produc. Bebelusul se simte alinat la san, iar mama se simte bine vazandu-l hranindu-se cu laptele ei.

16. Daca mama ia medicamente n-ar trebui sa alapteze.

Fals! Exista putine medicamente care nu sunt sigure in timpul alaptarii. O cantitate mica din toate medicamentele trece in lapte, dar cantitatea e neglijabila. Daca un medicament este periculos, exista alternative mai putin periculoase care se pot folosi. Intotdeauna trebuie facut raportul risc/beneficiu cand e vorba de medicatie si posibilitatea de a renunta la alaptare!

17. Mama care alapteaza trebuie sa fie extrem de atenta cu ce mananca.

Fals! O mama care alapteaza ar trebui sa aiba o nutritie echilibrata, dar nu e nevoie sa manance alimente speciale si nici sa evite altele. O mama care alapteaza nu trebuie neaparat sa bea lapte pentru a produce lapte. Nu trebuie sa evite in mod absolut mancarurile condimentate, usturoiul, varza sau alcoolul. O mama care alapteaza ar trebui sa aiba o dieta normala si sanatoasa. Exista totusi situatii rare cand ceva din alimentatia mamei poate deranja bebelusul. In mod normal, ceea ce e cunoscut drept “colici”, “gaze” sau plans poate fi evitat prin schimbarea tehnicii de alaptare, mai degraba decat prin schimbarea dietei mamei.

18. Mama care alapteaza trebuie sa manance mai mult pentru a putea produce destul lapte.

Fals! Chiar si femeile care urmeaza cure de slabire hipocalorice pot produce suficient lapte, cel putin pana cand nivelul caloriilor ingerate devine critic si nu mai poate fi mentinut. In mod normal, bebelusul isi ia cele necesare. Unele femei se ingrijoreaza ca daca se hranesc necorespunzator cateva zile, acest lucru le poate afecta laptele. Nu este adevarat. Asemenea variatii nu vor afecta cantitatea sau calitatea laptelui. Se spune in mod curent ca mamele care alapteaza trebuie sa consume 500 de calorii in plus pentru a putea alapta. Nu este adevarat. Unele femei mananca intr-adevar mai mult atunci cand alapteaza, dar altele nu, iar unele mananca chiar mai putin, fara a produce vreun rau copiilor sau lor. Mamele ar trebui sa aiba o nutritie echilibrata dictata de apetit. Regulile despre nutritie fac alaptarea complicata in mod nenecesar.

19. O mama care alapteaza trebuie sa bea multe fluide.

Fals! Mama ar trebui sa bea in acord cu setea pe care o simte. Unele femei simt sete tot timpul, dar multe nu beau mai mult decat de obicei. Corpul lor stie daca au nevoie de mai multe fluide sau nu. Nu credeti ca trebuie sa beti un anumit numar de pahare pe zi. Regulile despre baut fac alaptarea complicata in mod nenecesar.

20. Este mai bine ca o mama care fumeaza sa nu alapteze.

Fals! O mama care nu se poate opri din fumat ar trebui sa alapteze. Alaptarea se pare ca reduce efectele negative ale fumatului asupra plamanilor copilului, de exemplu. Alaptarea are beneficii mari atat pentru mama cat si pentru bebelus. Ar fi mai bine daca mama nu ar fuma, dar daca nu se poate opri sau nu poate reduce numarul tigarilor e mai bine sa fumeze si sa alapteze decat sa fumeze si sa hraneasca bebelusul cu formula.

21. O mama care alapteaza n-ar trebui sa consume alcool.


Fals! Consumul moderat de alcool n-ar trebui descurajat fara drept de apel. Ca si in cazul celor mai multe medicamente, in lapte ajunge o cantitate infima de alcool. Mama poate consuma ocazional alcool si sa continue alaptarea. Interzicerea alcoolului este un alt mod de-a ingreuna in mod absurd viata mamelor care alapteaza.

22. O mama ale carei mameloane sangereaza n-ar trebui sa alapteze.

Fals! Desi sangele il poate face pe bebelus sa regurgiteze mai des si poate chiar aparea in scaunul lui, nu este un motiv pentru a intrerupe alaptarea. Mameloanele care dor si sangereaza nu sunt mai rau decat mameloanele care dor si nu sangereaza. Durerea e de fapt problema. Aceasta insa poate fi tratata, cautati ajutor!. Uneori mameloanele pot sangera fara ca mama sa acuze dureri. Acest lucru se intampla uneori in primele zile dupa nastere si se remediaza in cateva zile. Mama trebuie sa continue alaptatul! Daca sangerarea nu se opreste, trebuie investigata sursa problemei, insa alaptarea poate continua.

23. O femeie care a suferit o operatie de marire de sani nu poate alapta.


Fals! Majoritatea o poate face foarte bine. Nu exista dovezi ca alaptarea dintr-un san cu implant de silicon face rau copilului. Ocazional, aceasta operatie este facuta prin areola; aceste femei au probleme cu fluxul de lapte, asa cum au toate femeile care au suferit o interventie chirurgicala in jurul liniei areolare.

24. Femeile care au suferit operatii de micsorare a sanilor nu pot alapta.


Fals! Micsorarea sanilor reduce intr-adevar capacitatea mamei de a produce lapte, dar de vreme ce oricum mamele produc mai mult decat este de fapt suficient si aceste femei se descurca de regula foarte bine in alaptare.

marți, 4 august 2009

Dialoguri

Intr-o zi ne dragaleam pe terasa. O tineam in brate si-i admiram ochii frumosi.
Ai niste ochi rotunzi ca niste…
Papanasi!

M-a pufnit rasul, si pe ea, si toate au fost ca niste papanasi in ziua aia: obraji, nas, maini...

Ieri noapte l-am auzit pe Dragosh strigand la un moment dat "Alla!", am sarit repede si am vazut-o intinsa peste picioarele lui, cu capul inspre marginea patului si pe el tinand-o de un picior. Am luat-o intre noi la loc si mi-a spus "Vei la olitza", a facut pisu (prima noapte cand a cerut!) si ne-am culcat la loc. Dialogul e de ieri dupa-masa, cand incercam sa ne dam seama daca ea a vrut sa coboare sau era pe punctul de a cadea (iarasi) din pat.
Alla, unde ai pornit-o azi noapte, cand te-a prins tata de picior?
La Gyoma
(Ghiomo, zice ea) (unde o sa mergem weekendul asta, la o intalnire de broscute :)) ).

Intr-o zi pe terasa; sugea si a scapat la un moment dat sanul din gura.
A pecat tzitza
Unde?
Acolo
Acolo unde, Alla?
Acasa. In camela
Pai cum sa ajunga tzitza in camera?
A pecat tzitza lepede lepede in camela!
- si un ras plin de incantare! (si nu, tzitza inca nu ajunge de pe terasa in camera :D).

Premiu din nou

Am primit un premiu de la Gabriella, am multumit frumos si... am uitat sa-l iau :D Da' vorba ceea, mai bine mai tarziu decat niciodata, nu?
Il ofer din inima tuturor mamicilor dragi care ma citesc!


luni, 3 august 2009

Alaptarea: dincolo de cortina

Pentru ca Rox m-a provocat si pentru ca suntem in saptamana mondiala a alaptarii, postez si eu un articol despre ce se intampla de fapt in alaptare. Asta ca sa dispara credintele gen "n-am lapte", "n-am avut decat doua saptamani", "nici mama n-a avut, deci nici eu n-o sa am" si altele asemenea. Alaptare placuta si de durata!

Cum se produce laptele?

Kelly Bonyata

Pentru a sti cum sa crestem sau sa diminuam productia de lapte este necesar sa intelegem cum functioneaza de fapt intregul proces.
In cea mai mare parte, productia de lapte merge pe principiul “foloseste-l sau pierde-l”. Cu cat mai des se hraneste bebelusul dvs., cu atat mai mult lapte veti produce.

La inceput: Controlul endocrin (hormonal) al lactatiei. Primele doua faze ale lactogenezei

Productia de lapte nu debuteaza pe baza de cerere si oferta. In timpul nasterii si a primelor cateva zile post-partum, lactatia este un proces hormonal – de aceea denumirea de sistem de control endocrin. In esenta, atata vreme cat hormonii responsabili isi fac datoria, mamele vor produce colostru de pe la jumatatea sarcinii incolo (prima faza a lactogenezei) si laptele va creste in volum (partea a doua a lactogenezei) cam la 30-40 de ore dupa nastere.
In ultima parte a sarcinii sanii produc colostru, dar volumul ridicat de progesteron inhiba secretia lactata. La nastere, expulzia placentei determina o scadere masiva a nivelului de progesteron/estrogen/HPL. Diminuarea abrupta a progesteronului, in prezenta unui nivel ridicat de prolactina, da startul etapei a doua a lactogenezei. Sunt implicati si alti hormoni (insulina, tiroxina, cortizol) dar rolul lor nu e pe deplin inteles. Desi markerii biochimici indica debutul acestei faze cam la 30-40 de ore dupa nastere, mamele nu au in general senzatia de sani plini decat la aproximativ 50-73 ore (2-3 zile dupa nastere). Primele doua stadii ale lactogenezei sunt conduse hormonal – au loc indiferent daca mama isi alapteaza copilul sau nu.



Stabilizarea lactatiei: controlul autocrin (local) al productiei lactate. Faza a treia a lactogenezei

Dupa cea de-a doua etapa, controlul este cedat sistemului local, autocrin. Este vorba de stadiul de mentinere a lactatiei, in care sinteza laptelui este controlata la nivelul sanului; mecanimsul de control primar este golirea sanului. Acest lucru este in stransa concordanta cu apetitul bebelusului. Desi problemele hormonale pot inca interfera cu secretia lactata, rolul lor este mult diminuat. In conditii normale, sanul va continua sa produca lapte atata vreme cat este stimulat.

Ce ne spun cercetarile recente despre productia de lapte?

Cercetarile recente sugereaza existenta a doi factori care controleaza sinteza laptelui:
Laptele contine o proteina foarte mica, numita inhibitorul-feedback al lactatiei (IFL); rolul IFL pare acela de a incetini productia atunci cand sanul este plin. Asadar productia incetineste atunci cand laptele se acumuleaza in san (si IFL se afla in cantitate marita) si creste cand sanul este golit (iar cantitatea de IFL scade).



Pentru ca sinteza laptelui sa poata avea loc, este nevoie de prezenta prolactinei. Receptorii pentru prolactina se afla pe peretii lactocitelor (celulele producatoare de lapte din alveole), ei permitand prolactinei sa intre din sange in lactocite si sa stimuleze sinteza componentelor laptelui de san. Cand alveola este plina de lapte, peretii ei expandeaza sau se strang, modificand forma receptorilor si impiedicand prolactina sa mai intre – astfel productia scade. Pe masura ce laptele este golit din alveola, receptorii pentru prolactina revin la forma lor initiala si permit trecerea hormonului, crescand din nou productia de lapte. Teoria receptorilor de prolactina sugereaza ca golirea frecventa a sanilor in primele saptamani va creste numarul receptorilor. Mai multi receptori inseamna ca mai multa prolactina poate trece in lactocite, capacitatea de productie lactata fiind astfel marita.
Ambii factori mentionati mai sus sunt in concordanta cu cercetarile recente, conform carora



Conform acestor cercetari, continutul in grasime al laptelui este determinat de asemenea de cat de gol este sanul (san mai gol = lapte mai bogat in grasimi), mai degraba decat de perioada zilei sau stadiul hranirii.

Cum variaza rezerva de lapte pe parcursul zilei?


Cercetarile anterioare aratau ca volumul de lapte este crescut in primele ore ale diminetii si scade gradual in timp. Continutul de grasimi pare sa creasca in timpul zilei (Hurgoiu V., 1985). Aceste observatii sunt in acord cu cercetarile recente, daca presupunem ca bebelusii observati aveau un pattern normal de hranire – cu perioade mai lungi de somn pe timpul noptii si cu scaderea treptata a intervalului intre hraniri pe timpul zilei.

Capacitatea de stocare

Un alt factor care influenteaza productia de lapte si managementul alaptarii este capacitatea mamei de a stoca laptele. Capacitatea de stocare se refera la cantitatea de lapte pe care o poate stoca sanul intre hraniri. Aceasta poate varia mult de la o mama la alta si uneori diferentele pot aparea chiar la sanii aceleiasi mame. Capacitatea de stocare nu este determinata de marimea sanilor, cu toate ca marimea acestora poate limita cantitatea de lapte stocata. Atat mamele care au o capacitate de stocare mare cat si cele cu una mica pot produce lapte din plin pentru bebelus. In cazul primelor, intervalul intre hraniri poate fi mai mare fara ca acest lucru sa aiba un impact asupra productiei lactate sau asupra cresterii bebelusului. In cazul celor din a doua categorie va fi nevoie de hraniri mai frecvente pentru a satisface apetitul bebelusului si pentru a mentine lactatia, deoarece sanii se umplu mai repede (incetinind astfel productia de lapte).
Ganditi-va la capacitatea de stocare ca la o cana – puteti bea cu usurinta o mare cantitate de apa pe timpul zilei din orice fel de cana, doar ca una mai mica va trebui umpluta mai des.

Ce ne spun studiile despre cum sa crestem productia de lapte?

Laptele este produs tot timpul, cu variatii in viteza de productie, in functie de cat de gol este sanul. Laptele se aduna in sanii mamelor intre hraniri, astfel incat cantitatea de lapte stocata este mai mare atunci cand trece mai mult timp intre hraniri. Cu cat este mai mult lapte in sani, cu atat viteza de productie scade.
Pentru a grabi sinteza laptelui si a creste productia zilnica, cheia este golirea sanilor de lapte frecvent, astfel incat sa se acumuleze cat mai putin intre hraniri.



In practica, aceasta inseamna ca o mama care doreste sa-si creasca productia de lapte trebuie sa-si tina sanii cat mai goi pe parcursul intregii zile.
Pentru a realiza acest lucru si a creste productia de lapte:
1. Goliti sanii frecvent (fie crescand fecventa meselor, fie golind sanii manual sau cu o pompa)
2. Goliti cat mai complet sanii.

Pentru a goli mai bine sanii:
· Asigurati-va ca bebelusul se hraneste eficient
· Folositi masajul si compresia sanilor
· Oferiti ambii sani la fiecare masa; asteptati pana cand bebelusul termina laptele dintr-unul inainte de a-l oferi pe celalalt. Schimbatul frecvent al sanilor poate fi folositor atunci cand bebelusul nu reuseste sa goleasca eficient sanii
· Pompati restul de lapte dupa ce bebelusul a terminat de mancat. Daca bebelusul reuseste sa goleasca bine sanii, pompatul e mai eficient intre hraniri (in virtutea scopului de a mentine sanii cat mai goi).

Aveti probleme cu o productie exagerata de lapte?


Mamele care au probleme cu o productie prea mare de lapte trebuie sa o rezolve fara a scadea frecventa hranirilor bebelusului si fara a-l intarca. Unul din modurile de a realiza acest lucru este de a-i oferi bebelusului un singur san pentru o perioada determinata (3-4 ore sau mai mult) inainte de a face schimbul cu celalalt. In acest fel, laptele se acumuleaza in san incetinind productia, dar bebelusul se hraneste la fel de frecvent ca inainte.

Sursa articolului

sâmbătă, 1 august 2009

Turma de forum


Vreau sa mentionez din start ca nu ma dau pe multe forumuri. Postarea de fata reflecta parerea mea, desigur subiectiva, rezultata in urma celor 2 ani si-un pic de forumeala.

N-o sa ma apuc sa categorizez diversele tipologii de forumisti, vreau sa vorbesc doar despre cea care ma enerveaza cel mai mult acuma: turmaaaaaa!

Concret: un grup de persoane organizate intr-o bisericuta, care se transforma, de buna voie si nesilite de nimeni, in gardieni ai grupului. Asta insemnand ca sar la gatul oricarui outsider, cu orice intentii ar fi dat pe-acolo. Ok, hai sa fiu corecta si sa inteleg ca asta e una din regulile sociologice de baza al oricarui grup organizat (chit ca in lumea virtuala lucrurile pot sta putin altfel).

Ce nu inteleg insa, cu nici un chip, este aspectul urmator: fiecare membru al turmei este dispus sa renunte la propriile pareri si principii doar pentru a se integra. Daca totusi parerile sale asupra unui subiect oarecare sunt diametral opuse parerii celorlalti nu-i va aproba fatis, ci va adopta o atitudine pasiva. Un fel de "na, ok, stiu ca X are dreptate, dar daca ai mei cred ca nu, ce sa fac? De dragul dreptatii insa n-o sa-i sar la gat, ma uit la restul cum o fac".

Mi se pare o atitudine de-a dreptul marsava, cu atat mai mult cu cat in spatiul virtual identitatea nu este atat de la vedere ca intr-un grup "adevarat". Ai putea crede ca, la adapost, oamenii au taria sa-si sustina convingerile sau sa aiba o coloana vertebrala. Vad ca nu e cazul, totusi. Cand ii vezi pe ceilalti atacand, in loc sa taci macar (desi si asta e putin scuzabil) vii sa arunci si tu cu o piatra, ca deh, e in trend. Halal!(peiorativ, desigur)

miercuri, 29 iulie 2009

La multi ani, Imnule!

29 iulie a devenit Ziua Imnului National din anul 1998, la propunerea Senatului, in amintirea zilei de 29 iulie 1848, cand "Desteapta-te, romane!" a fost cantat pentru prima data. A fost interzis apoi, pentru ca dupa Revolutia din decembrie 1989 sa devina imnul national. (Hotnews).

Azi e ziua imnului national. Nu stiam, rusine, dar am aflat datorita iesirii de dimineata in parc. Fiind aproape de Prefectura, am auzit incalzirea fanfarei, asa ca ne-am pornit cu catel, cu purcel, intr-acolo. Azi fara aparat foto, evident. Am prins toate discursurile oficialitatilor, norocul nostru ca au fost suportabil de scurte, apoi am dansat pe muzica fanfarei municipale. Poate ne vedem in ziar :D

In alta ordine de idei, in drum spre parc pe Alla a apucat-o plantatul, drept pentru care a cules ceva ramurica uscata si a incercat sa o planteze pe malul raului. Pamantul era cam tare, am incercat s-o ajut cu un bat dar fara mare succes. Un nene iesit cu catelul la plimbare a fost impresionat de dragalasenia ei, asa ca ne-a sapat ditamai groapa :))

marți, 28 iulie 2009

Si totusi

Iaca totusi ceva nou.

Nimic nou pe frontul de nord

Nu se prea intampla mare lucru zilele astea. Scapam incet incet de scutece (Alla de purtat, noi de schimbat), azi a fost primul drum in parc fara, cu un pisu mic pe iarba :). Si ca sa fie intr-adevar o zi memorabila, a venit din parc pe jos, pe langa tricicleta, desculta, ca sa aiba lumea la ce se uita :P

In weekend am fost la o mini-petrecere a unei prietene de-a ei (mini, pentru ca au fost doar trei copii; am bagat de seama ca aniversarile copiilor sunt un bun prilej pentru un chef de adulti. O sa evitam asta cu orice pret, avem vreme sa punem lucrurile la punct inca aproape doua luni).

Trezirile sunt la fel de matinale, zilele se desfasoara in acelasi ritm - parc, somn, joaca prin curte, eventual mesterit ceva la masini. Nimic iesit din comun. Suntem bine, cred.

duminică, 19 iulie 2009

Transformari

Incerc sa-mi aduc aminte de cuvinte dragute de-ale Allei si cum s-au transformat ele pana sa devina (aproape)inteligibile :)
Avem asa:
to - tof - tatof (cartof)
popi - pompi (pantaloni)
miasa - dimimeatza (dimineata)
ptema - pania (paine)
maua - pajimiaua (pijama)
ca- mai - mal (mar)

Cuvinte interesante de-ale ei :)
campimentu - pansamentul

Face propozitii si fraze din ce in ce mai elaborate, e usor sa intelegi ce vrea sa transmita. Explica, povesteste (uneori si in somn, ca azi noapte, cand spunea "mai vin fetele pe la noi").

Ude-i piciolu celalaltu?
- despre o papusa fara un picior
Papusha papa tzitzi u'pic, apoi Alla - despre aceeasi papusa
Apinde tata becu cu bicheta - la asta a fost nevoie de multe explicatii de ce nu se poate
Cumpe mama futitza si a Alla
Pupe mama buba sa teaca (asta dupa ce o rog sa nu se mai scarpine pana la sange)

Incepe sa foloseasca L in loc de I pentru R :D (mai putin la inceputul cuvintelor, unde e un sunet nedefinit, ceva intre R si U).

Apropo de discutia de aici, deja e o saptamana de cand o urmaresc desenand; si invariabil tine creionul bine in mana. Nu i-am aratat, nu am batut-o la cap cu asta. Dar probabil i se pare logic si comod :). Si deseneaza, intr-una deseneaza.
Aici, de exemplu, avem asa: un melc sau doi, un sarpe, un patrat, multe cercuri, probabil un A sau doi si sigur un bus cu roti mici.... ia sa vedem, cine ghiceste? :))

sâmbătă, 18 iulie 2009

vineri, 17 iulie 2009

Shopping


Nu ne putem duce oricum la cumparaturi, nu? Trebuie o tinuta adecvata :)
Asta era azi dimineata, inainte de o tura prin Real.

Saptamana trecuta am fost la un aprozar mic, la cateva case distanta, sa cumparam porumb. Cand sa iesim din curte si-a dat seama ca nu se poate fara caruciorul ei mic, asa ca a fost musai sa-l luam, sa aiba ce impinge. Cand am ajuns (aprozarul e mai mult o taraba de curte) a inceput sa faca inventarul produselor: adei! copopida! buuuun! meie! buuun!, in vreme ce vanzatoarele se prapadeau de ras. Am cumparat porumbul, i l-am pasat ei in carucior, dar n-a fost chip sa plecam pana nu i-am despanusat unul, sa vada ea ca pumbu am luat, nu altceva. Nici o clipa de plictiseala!

joi, 16 iulie 2009

Copilul se ia in brate strict numai daca are o problema

Enuntul de mai sus l-am auzit acuma cateva zile de la mama unui baiat de nici doi ani. Enunt afirmat cu siguranta si cu zambetul pe buze si intarit imediat de tata, cu "astia mici sunt niste escroci, cum se prind ca te pot manipula cum nu mai scapi". Sa povestesc despre nodul mare si amar care mi s-a pus in gat? Sau despre cum m-am dus si-am luat-o pe Alla in brate (desi nu avea nici o problema)?

N-o sa pricep niciodata cum parintii (ca sa-i lasam deoparte pe ceilalti oameni, care chiar n-au de unde sa stie, cica) isi pot considera proprii copii altceva decat fiinte umane care merita respect. Si n-a reusit nimeni sa ma faca sa inteleg cand exact devin si amaratii de ei persoane: la 5 ani? la 10? la 18? Cand anume se face trecerea de la "eu te-am facut, eu te omor"? Doar pentru ca sunt mici si (uneori par) neajutorati, avem dreptul sa-i tratam ca pe niste inferiori? Sa ne batem joc de ei sub pretextul ca-i educam si-i pregatim pentru lume?

N-o sa fiu ipocrita si sa sustin ca noi suntem parintii perfecti. Facem greseli, poate chiar in fiecare zi. Dar macar stim ca sunt greseli si ne dam silinta sa le reparam. N-am crezut niciodata in "lasa ca e mic(a) si uita", la fel cum n-am crezut in faptul ca bebelusii si copiii sunt niste manipulatori de cea mai joasa speta (cum aud in orice parc ma duc). Nu e usor sa-i dai copilului dragoste, respect si intelegere cand nici tu nu le-ai primit, stiu. Nu e usor sa-ti aduci aminte de intamplari de mult uitate, pe care mogaldeata mica ti le readuce in fata. Nu e usor sa fii parinte, nu intotdeauna, dar nu merita orice efort? Nu merita sa incerci, stiind ca efortul tau va face lucrurile mult mai usoare pentru copilul tau, atunci cand ea sau el va deveni parinte, la randu-i? Eu cred ca da.